Adventure

27

apr.
2020

Obiceiuri, tradiții, superstiții, și legende în Transilvania

Autor:David/ 75 0

România este o țară plină de tradiții frumoase, obiceiuri interesante și căutate, superstiții care te fac să te întrebi oare de unde au apărut și legende duse la extrem. De multe ori ne întrebăm de rădăcinile lor și dacă au sau nu un sâmbure de adevăr. Fie că sunt reale sau pur și simplu inventate, datinile româneșți dau farmec țării noastre și o îmbogățesc cultural.
Iată așadar câteva obiceiuri, tradiții, superstiții și legende de pe tărâmul ardelenesc.

 Icoanele pictate pe sticlă

Surprinzător sau nu pictura pe sticlă, în deosebi al icoanelor, este o artă populară întâlnită exclusiv în Transilvania. Această artă apare în jurul secolului al XVIII-lea la renumita mănăstire Nicula acolo unde este și cel mai vechi atelier al acestei îndeletniciri.

Mărțișorul

Este o legendă cu o vechime de mai bine de 8000 de ani ajunsă pe teritoriul țării noastre cu influențe daco-tracice ce simbolizează venirea primăverii. Această sărbătoare are mai multe interpretări fantastice cum ar fi lupta voinicului pentru eiberarea soarelui sau lupta primăverii cu iarna și relația dintre doi frați.

Tradiția este imfrumusetata prin oferirea de mici daruri simbolice prinse cu un fir împletit format din culorile alb și roșu.

 

Camera Împăcării din Biertan

Această cămăruță, menită cuplurilor care urmau să divorțeze, este situată în Biserica fortificată din Biertan. Camera divorțurilor (sau camera împăcării) e situată în turnul bisericii și avea un rol important în societatea tradițională.

În această încăpere era un singur pat, un singur tacâm și o singură cană menită să apropie cuplurile închise aici.

Se mai spune că toate cele 300 de cupluri închise aici au ajuns la împăcare și până la urmă au rămas împreună.

 

Noaptea de Sânziene

Este o tradiție veche, populară cu o poveste magică.

Se spune că între 21 și 23 iunie cerurile se deschid și lumea noastră comunică cu lumea de dincolo, moment în care putem lua legătura cu persoanele dragi sau apopiate care au decedat. Tot în noaptea de Sânziene putem înțelege graiul animalelor de la care putem afla secrete ascunse.

În aceste zile se practică și baia solstițiului în cinstea lui Ioan Botezătorul care te curăță de supărări și îți împlinește dorințe pentru următorul an.

Oricare ar fi legenda în care alegi să crezi, Noaptea de Sânziene este o legendă îmbrăcată în farmec.

Usturoiul și vampirii

Legenda spune că vampirii sunt creaturi care apar noaptea, în special în data în care s-ar sărbători Sfântului Andrei.

Tot legenda mai spune despre vampiri că ar inhiba vointele oamenilor pantru a le fura înfățișarea sau frumusețea, puterea și chiar și laptele mamelor.

Punctele slabe ale vampirilor ar fi lumina soarelui, crucile făurite din ghimpii trandafirilor sălbatici, semințele de mac și usturoiul.

Oamenii obișnuiau să ungă ferestrele, gurile hornurilor, sobele, găurile de cheie și tocurile ușilor pentru a-i ține departe, după cum spune legenda.

Fuga Lolelor

Tradiția lolelor se referă la un obicei din secolul al XVII-lea care presupunea înmânarea lăzilor de breaslă celor care urmau să conducă țara. Aceste lăzi erau păzite de persoane mascate care se numeau în acea perioadă Lole sau Urzeln.

Acest obicei nu era doar în Transilvania ci și pe teritoriul Austriei, Germaniei și Elveției.

În ziua de azi această tradiție se sărbătorește cu o fugă pe străzile orașului de către persoane cu mășți, pentru a ține spiritele rele departe.

 

 

Fărșangul

 

Acest obicei simbolizează sfârșitul iernii și intrarea în postul Paștelui. Numele de Fărșang s-ar trage din cuvântul german “vastschang” care ar însemna “ultima băută” și ar face referire la ultima petrecere de din-aintea Paștelui.

Această tradiție se serbează prin purtarea unor mășți cu fețe de bătrâni însă printre ele se află și măști hazlii și hidoase care ar semnifica alungarea spiritelor rele.

Dragobetele

Datina sărbătorii de Dragobete presupunea ca băieții și fetele să fie îmbrăcați în port de sărbătoare.

Aceștia urmau să se întâlnească în fața bisericii după care să pornească prin păduri sau lunci după primele flori ale primăverii.

Pe dealurile satelor, se aprindeau focuri în jurul cărora tinerii stăteau și povesteau.

La prânz, fetele porneau în fugă către casă fiind urmărite de băiatul care o plăcea. Dacă acesta o ajungea din urmă și fata îl plăcea, trebuiau să se sărute sub ochii tuturor. De unde și expresia “Dragobetele sărută fetele!”

Simbolul acelui sărut era că cei doi urmau să fie logodiți pentru un an sau mai mult.

Sangeorzul și Focul Viu

Sangeorzul este mai degrabă un ritual de fertilitate folosindu-se apă și măști verzi în timpul ceremonialului și se serbează de Sfântul Gheorghe.

Obiceiul presupune fie ca băieții să stropească fetele cu apă, fie că un băiat mascat în crengi și frunze verzi să fie stropit cu apă.

Tot de Sfântul Gheorghe, se mai serbează în alte zone ale Transilvaniei și Focul Viu.

Acest obicei presupunea ca băieții tineri să aprindă un foc fie în tocul ușii gospodăriei, fie la stânile lor.

Tinerii trebuiau să folosească doar lemn și iască până apăreau primele scântei urmând ca la emanarea fumului să îl direcționeze către vacile lor pentru a le apăra de strigoi fie săreau peste acesta pentru a-i proteja de rele și necazuri.

Păpălugă

În zona ardealului mai găsim un obicei care, la fel ca în alte zone ale lumii, s-ar presupune că ar aduce ploaia. Acest obicei se numește Păpălugă.

Păpălugile sunt defapt fete îmbrăcate în frunze care dansează pentru a aduce ploaia.

Această denumire de păpălugă se află mai mult pe teritoriul Transilvaniei însă face referire la Paparudă – zeița pluviometrică.

Paparuda este identificată cu zeiță indiană Rudra.

Deochiul

 

Deochiul este una din cele mai cunoscute superstiții prin care o persoană poate vătăma o altă persoană mai vulnerabilă, în special copii mici sau femeile devenite proaspăt mămici, cu o singură privire de admirație sau invidie.

Persoana deocheată are anumite simptome neplăcute fără motiv, cum ar fi dureri de cap, lipsa bruscă de energie sau stări de amețeală. De această vraja putem scăpa prin descântec care constă în rugăciuni succesive.

Pentru prevenirea deochiului trebuie să purtăm un obiect roșu asupra noastră.

 

Bobotează

Boboteaza este o sărbătoare atât laică cât și religioasă.

La bază, această sărbătoare are ca fundament botezul Domnului Iisus Hristos în apa Iordanului, de aceea de Bobotează se sfințesc apele și culturile.

În Transilvania, se mai leagă și alte tradiții. Una din ele fiind cu caracter laic.

Busuiocul sfințit cu această ocazie, se pune sub pernă de  cătrefetele nemăritate pentru a visa viitorul lor soț.

 

Babele

Această legendă se învârte în jurul Babei Dochia care a fost căpetenia babelor aflate în mit.

Legenda spune că aceasta, a pornit în căutarea primăverii îmbrăcata în 9 cojoace, renunțând pe drum la câte unul datorită soarelui puternic.

Aceasta ajunge în vârful muntelui unde îngheață datorită vremii neprielnice.

S-ar spune că această întâmplare este pedeapsă de la Dumnezeu întrucât Baba Dochia era o soacră foarte rea supunându-și nora la sarcini imposibil de realizat.

Una din ele presupunea ca nora să îi aducă fragi în data de 1 Martie însă printr-un ajutor miraculos aceasta îndeplinește sarcina.

Văzând fragii, Baba Dochia era convinsă că sosise primăvara și astfel pornește la drum în căutarea primăverii.

Ursitoarele

Ursitoarele sunt trei zâne menite să croiască destinul oricărui nou-născut, încă din primele zile de viață. Tradiția spune că acestea vor vizita copilul în prima lui săptămână de viață în zilele fără soț.

După nașterea copilului moașa va așeza în camera acestuia o farfurie cu făină, sare, o pâine, un bănuț și un caier de lână.

Părinții vor ști că bebelușul a fost vizitat de ursitoare dacă după 3 zile și 3 nopți în făină se regăsește o urmă.

 

30 Noiembrie – Sf. Andrei

30 Noiembrie are o încărcătură magică datorită numărului de tradiții care sunt sărbătorite în această dată.

Una din ele ar fi alflatul ursitului.

Tradiția arată multe farmece pe care le fac fetele pentru a-și afla ursitul însă una din ele ar presupune ca fetele să își pună 41 de boabe de grâu sub pernă.

Dacă fetele visează noaptea că boabele le sunt luate de către un bărbat, ele vor ține minte chipul acestuia deoarce el le va fi ursitul.

Același lucru se practică și cu busuioc sfințit de la Bobotează.

 

Dacă ți-am stârnit interesul pentru tărâmul Transilvănean, vino și descoperă Transilvania alături de echipa CAO Tours.

Lasa un comentariu

Adauga comentariu
Please enter your name.
Please enter your email address.
Please enter a valid email address.